La spam cu livrările de fericire

De ceva vreme primesc mail-uri cu oferte de … fericire. Livrată nu gratis ci pe bani multicei. Na, fericirea costă, nu-i aşa?! Numai că eu nu am comandat fericire, de ce-mi livraţi?

„Livrăm fericire” – sună tentant poate pentru femei care cred că fericirea trebuie căutată, că o obtii la pachet de undeva, de la cineva. Femei care cred că modul în care arată, în care se îmbracă, se încalţă le dă valoare şi le va face fericite. Nu credeţi că cineva ar trebui să le spună că ceea ce devin, calitatea omului care devin, frumuseţea sufletului, a gândurilor, a emoţiilor şi a atitudinilor le dă valoare?! Una trainică, durabilă, care nu poate fi livrată de niciunde ci trebuie să fie acolo, în interior! Nu poate fi comandată pentru că este personală, are a face cu frumuseţea şi valşoarea devenirii şi se construieşte cu multă trudă, cu lacrimi, cu zâmbete, cu efort asiduu şi în timp.

Mulţumesc, eu nu vreau livrări de fericire. Eu îmi construiesc fericiri în fiecare zi, în fiecare clipă. Fericiri şi nefericiri deopotrivă construiesc şi când trag linie la un moment dat realizez că pe toate le pot bifa pentru categoria progres, devenire! In fiecare crâmpei de fericire pe care mi-l construiesc exersez ceva ce am învăţat deja iar din fiecare mare de nefericire pe care o construiesc eu făcând alegeri greşite sau pe care mi-o construiesc alţii, extrag o picătură cristalină care să îmi aline setea buzelor arse, dogoarea emoţiilor şi a inimii rănite. O picătură cristalină pentru gânduri, emoţii, atitudini, alegeri, obiceiuri, caracter de cristal … Mereu renasc din cioburi, mai întreagă, mai strălucitoare şi mai capabilă să reflect lumină. Pentru că trebuie să reflecţi ceva în jurul tău, să laşi ceva în urma ta, ceva care să lumineze spre ceilalţi, să le aducă un strop de bucurie, de alin, să le trezească semne de întrebare, să le trezească dorinţa de a fi, a deveni, a lucra la propria fericire.

Fericire : un termen greu de definit. Importantă dar dusă în derizoriu prin reducerea ei la vreau – primesc . Să fii fericită devine astfel doar o dorinţă a cărei îndeplinire va depinde mereu de cineva sau de ceva. Tocmai de aceea unii cred că te pot ademeni şi manipula cu sloganuri de tipul „Livrăm fericire”. Nu, mulţumesc! La spam cu voi!

 

Fericirea de dincolo de lătratul câinilor

Spunea cineva că fericirea o găseşti atunci când renunţi la a o mai căuta… Când o cauţi, fericirea este o fată morgana, o himeră… Când renunţi la a o mai căuta, când iei viaţa aşa cum este şi faci tot posibilul să cultivi frumosul în tine ca să ai ce da celor din jur, când cauţi tot ce este mai bun şi mai frumos în ceilalţi, când dăruieşti si te dăruieşti, când treci bariera dincolo de eul tău…fericirea devine realitate!

Fericirea nu depinde de circumstanţe sau de ceea ce fac şi spun cei din jur. Fericire înseamnă să te bucuri de ceea ce ai, să preţuieşti ceea ce ai şi ceea ce eşti. Să nu te compari cu cei din jur, să nu te raportezi la ceea ce spun ei că este bun, frumos sau dezirabil. Eşti unică! Aşa te-a creat Dumnezeu!Ai propria percepţie cu privire la ceea ce este bun, frumos, de folos ţie. Ai daruri şi abilităţi unice. Ai o menire unică. Caută să descoperi cu tot dinadinsul comoara ascunsă înlăuntrul fiinţei tale şi adaugă-i noi bogăţii! Caută compania celor de la care ai ce învăţa, a celor care te motivează să mergi înainte, să te dezvolţi, să progresezi. Evident, nu fac referire aici la progres material. Nu că-i rău, însă nu este cel mai important şi nici prioritar! Învaţă să îţi recunoşti greşelile, fă eforturi să nu le repeţi. Acceptă eşecurile alături de victorii şi mergi înainte mereu. Nu îţi agăţa fericirea nici în cuiul numit aprobare sau acceptare, nici în cel numit iubire. Oamenii nu ştiu să iubească decât dacă îi învaţă Dumnezeu. Caută tu să înveţi de la El.Viaţa are sens şi rost când continui să dăruieşti iubire chiar dacă ai fost dezamăgită. Nu permite dezamăgirii să te paralizeze, nici să te ţină pe loc. Mergi mereu înainte zâmbind şi, cel mai important, ia-L tovarăş de drum pe Dumnezeu.

Îmi place mult o zicere pe care o voi parafraza: Dacă m-aş opri la toţi câinii care mă latră nu aş mai ajunge niciodată nicăieri … nu mi-aş implini destinul … nu aş ajunge la destinaţie.

Să iti doresti sa fii mai bună, să iti doresti să răspandesti bunătate spre ceilalti inseamnă să fii preocupată de calitate. Sa fii om de calitate, sa rostesti cuvinte de calitate, să faci gesturi ca atare si, in consecintă, să trăiesti o viată de calitate. Numai că, transformarea doare. Merită însă durerea, pentru că în felul acesta facem pasi în devenirea noastră, în felul acesta progresăm. Aşadar, cu demnitate şi curaj trebuie să ne asumăm lupta pentru devenire, pentru calitate, pentru transformare; să ne-o asumăm cu toate aspectele ei mai plăcute sau mai puţin plăcute.
In fiecare zi trebuie sa facem alegeri.Alegerile sunt foarte importante. As spune ca au un rol determinant pentru calitatea vietii.Imi pare esential să stii sa alegi intre rău si bine.
Esential este si să nu asculti vocea multimii, să nu te lasi inghitita de multime doar de dragul de a fi acceptată. Merită să suportăm durerea de moment a neacceptarii de dragul de a fi noi insine!
Fiecare dintre noi este unică, viaţa este scurtă … nu ne putem permite să ne pierdem în mulţime şi nu ne putem permite să pierdem timpul învăţînd doar din propriile greşeli.De aceea, să fii atentă la detalii, să înveţi la timp, să inveti si din greselile altora înseamnă înţelepciune.